Strassburgul de pe Mureş

Una dintre cele mai bine păstrate fortificaţii din Transilvania este Cetatea Aiudului. Localnicii saşi o numesc Strassburg am Mieresch, Strassburgul de pe Mureş. Pentru maghiari, Aiudul are faima unui adevărat Heidelberg al calvinilor, datorită vechiului colegiu protestant care a fost întemeiat de principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. Pentru români, Aiudul înseamnă în primul rând locul unde a fost exterminată floarea eliteri interbelice, în sinistra temniţă transformatăde către comunişti într-un loc de supliciu.

Mai multe ipoteze

Heidelbergul reformaţilor

În legătură cu întemeierea cetăţii Aiud există mai multe ipoteze. În primul rând, există o tradiţie a saşilor care au creat această aşezare, pe ruinele unei localităţi daco-romane din secolul III, care spune că viitorul oraş Strassburg am Mieresch ar fi fost înfiinţat înainte de marea invazie mongolă din 1241. Cercetările arheologice susţin o alăt ipoteză, care arată că această aşezare a saşilor ardeleni ar fi căpătat caracteristici urbane în secolulul al XIV-lea, când au fost ridicate primele ziduri de cetate. La origine, cetatea Aiudului nu era decât o biserică fortificată, aşa cum sunt mai multe lăcaşuri de cult din Transilvania de Sud. Treptat, însă, Aiudul a căpătat o importanţă tot mai mare. În secolele XVI şi XVII, cetatea a fost extinsă şi întărită. O atenţie deosebită i-a fost acordată de principele Gabriel Bethlen, cel care a finanţat construirea clădirii cunoscute sub numele de Palatul Princiar ori de Palatul Voievodal din incinta cetăţii. Ca urmare a eforturilor de consolidare a fortificaţiei, incinta fortăreţei a ajuns să includă o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, împrejmuită cu un zid de piatră cu grosimea medie de 1,2 metri. Breslele oraşului au ridicat nouă turnuri. În picioare se mai află doar opt dintre acestea. Exact în mijlocul cetăţii se află vechea biserică în stil gotic şi o capelă, ridicată în aceeaşi manieră arhitecturală. Iniţial, ele erau folosite de populaţia romano-catolică a oraşului. În timpul Reformei protestante, locuitorii Aiudului au adoptat lutheranismul. Apoi, sub influenţa principilor reformaţi ai Transilvaniei, aiudenii au adoptat, în marea lor majoritate, calvinismul. În timp, religia calvină a favorizat amestecul între populaţia maghiară şi cea germană, precum şi maghiarizarea saşilor din Aiud care auu devenit calvini. Biserica mare este folosită şi în prezent de cultul calvin, în timp ce capela este a cultului lutheran, în contextul în care doar câţiva dintre locuitorii oraşului mai aparţin confesiunii fondate de Martin Luther.

Oraşul Aiud s-a bucurat de o grijă specială din partea principilor calvini ai Transilvaniei. Principele Mihail Apafi a transferat la Aiud Colegiul Reformat întemeiat de Gabriel Bethlen în Alba Iulia. Acest colegiu reprezintă şi în prezent una dintre cele mai prestigioase unităţi şcolare din Transilvania. ”Dorinţa principilor reformaţi ai Transilvaniei era transformarea Aiudului într-un oraş al învăţământului, un fel de Heidelberg calvin. Tocmai de aceea, ei au acordat subsidii şi privilegii celor care au construit la dezvoltarea educaţiei în acest oraş”, a spus istoricul Leonard Horvath.

O istorie cu suişuri şi coborâşuri

Aiudul a fost atestat documentar în anul 1293, când oraşul avea rangul de târg. Ulterior, după ce oraşul devenise o aşezare fortificată importantă, el a fost asediat şi cucerit, în 1437, de către răzvrătiţii care luau parte la Răscoala de la Bobâlna. Un alt episod sângeros s-a petrecut în timpul Războiului Curuţilor, când locuitorii oraşului au trecut de parrtea principelui Francisc Rakoczi al II-lea. Comandantul armatei imperiale austriece, Jean Rabutin, care conducea operaţiunilor împotriva ”curuţilor” lui Rakoczi din această parte a Transilvaniei, a asediat şi a cucerit cetatea. În asediu au murit 30 dintre studenţii Colegiului Reformat de atunci. De asemenea, în timpul Revoluţiei de la 1848 – 1849, cetatea a fost asediată şii cucerită de trupele moţilor, care s-au răzbunat crunt pe locuitorii maghiari ai oraşului, după atrocităţile coomise în Munţii Apuseni de către armata revoluţionară maghiară. 600 de persoane au căzut victime confruntării dintre români şi maghiari. Un eveniment important în istoria oraşului este reprezentat de începerea lucrărilor de construire a părţii din închisoarea din Aiud, cunoscută sub numele de Zarcă. Aici şi-au pierdut viaţa mulţi dintre membrii elitei României interbelice, aruncaţi în temniţă de către comunişti, după anul 1947.

Cetate literară

Faima şcolilor din Aiud a atras tineri studioşi din toată Transilvania. Aici a studiat şi autorul primei poezii în limba română, un nobil numit Halici de Caransebeş. Tânărul român de religie calvină a devenit cleric şi, după o carieră impresionantă în Transilvania, s-a stabilit în Marea Britanie, unde se manifesta puternic tendinţa de calvinizare a Bisericii Anglicane. Halici de Caransebeş a devenit un predicator respectat în Anglia şi, totodată, unul dintre intelectualii marcanţi ai Bisericii Reformate din întreaga lume.