Bazarul turcesc din Lipova

În perioada în care era capitala unei provincii a Imperiului Otoman, Lipova era un oraş înfloritor.

Bazarul „Sub dughene”, cunoscut sub numele de Bazarul turcesc din Lipova, este unic în România. Construit de turci, în urmă cu patru secole, bazarul a avut rol comercial. În perioada medievală, Lipova a fost un oraş înfloritor, mai dezvoltat decât Aradul, iar negustorii din întreg Imperiul Otoman au trecut prin Lipova, unde au încercat să-şi vândă produsele. Astăzi, Bazarul turcesc adăposteşte micii întreprinzători din oraş, dar clădirea necesită reparaţii serioase. Nimeni nu pare preocupat de conservarea Bazarului, care se găseşte într-o stare jalnică.

Lipova, sangeac turcesc

Turcii au lăsat moştenire oraşului arădean Lipova un bazar şi canalizarea, ambele încă funcţionale după mai bine de patru secole. Lipova a fost menţionată pentru prima oară într-un document al Cancelariei Regale a Ungariei, în anul 1245. Regele Bela al IV-lea a ordonat refacerea fortificaţiilor cetăţii, distruse de invazia tătară din 1241. Cetatea s-a dezvoltat şi în Cronica Pictată de la Viena, a fost menţionat faptul că, în 1325-1327, regele Carol I a ridicat în cinstea vărului său, Sfântul Ludovic de Touluse, o mănăstire pentru ordinul franciscanilor, pe lângă care a funcţionat şi o şcoală de călugări. Din 1334 a existat o tipografie în care s-au ştanţat monede, care au fost numite „mărci de Lipova” ori florini de aur. Câţiva ani mai târziu, cronicile vorbesc despre existenţa lui Petru Medicus, un doctor vestit în întreaga zonă. În anul 1426, împăratul Sigismund de Luxemburg a dăruit Cetatea Lipovei fiului ţarului Bulgariei, Şişman, şi în această perioadă a început construcţia unei biserci ortodoxe. În 1446, Iancu de Hunedoara a fost investit cu toate drepturile asupra târgului Lipova. Pentru merite deosebite în lupta împotriva turcilor, în 1529, Lipova a devenit oraş liber regesc şi cetate de scaun de judecată. Aşezată pe râul Mureş şi cu o importanţă strategică, Lipova a fost disputată între habsburgi şi otomani.

Orasul Lipova este situat pe ambele maluri ale raului Mures, la intrarea acestuia in Campia Aradului, la poalele Muntilor Zarandului, in zona de contact dintre acestia cu Dealurile Lipovei. Distanta fata de municipiul Arad este de 34 km, situat la vest. Lipova este la o distanta egala de extremitatea vestica a judetului Arad (Nadlacul) si cea orientala (Zamul).În 1550, turcii au atacat Cetatea Lipova, pe care au cucerit-o după lupte puternice, au pierdut-o şi apoi au recucerit-o din nou, apoi au transformat-o în Sangeac turcesc în cadrul Paşalâcului Timişoara. Legenda spune că, imediat după cucerirea cetăţii de către turci, aceştia l-ar fi omorât pe episcopul de Lipova. În 1595 Lipova a ajuns sub ocupaţia armatelor transilvănene şi în 1599 a fost, pentru scurt timp, cucerită de către Mihai Viteazul. Între 1616-1669, Lipova a devenit din nou sangeac turcesc pentru 53 de ani. În perioada 1637-1672, a fost construit Bazarul turcesc. Turcii au captat un izvor cu apă potabilă şi au canalizat oraşul. “La Lipova a poposit cunoscutul istoric, geograf şi scriitor turc, Evliya Çelebi, care a descris-o ca fiind una dintre cele mai mari şi mai dezvoltate cetăţi din zonă”, spun istoricii. Cetatea, conform istoricului turc, a avut o lungime 10.000 de paşi şi cinci porţi. În cetate au existat cinci geamii, un mecet, case cu şindrilă, multe vii, străzi pardosite cu scânduri, două prăvălii, comerţ cu sare, cu haine de postav şi încă două cetăţi mai mici. Lipova a rămas sub dominaţia otomană până în 1718. Turcii au aruncat în aer Cetatea, în asediul din 1695 şi nu au mai reconstruit-o. Austriecii au eliberat Lipova în 1718 şi aceasta a devenit astfel o aşezare din Imperiul Austro-Ungar.

Cetatea Lipovei a fost cladita in timpul domniei lui Bela al IV-lea (1235 – 1270). Prima mentiune documentara este din 1245, prin care regele dadea ordin sa fie refacuta cetatea distrusa de invazia tatara din 1241. Totusi, pe teritoriul Lipovei s-au descoperit urme ale unor vechi asezari neolitice, dacice si romane, care dovedesc prezenta unei asezarii timpurii. in 1315 apare consemnata cu numele de Lipva iar in 1440 este declarata oras liber.Cetatea a fost in secolul XV proprietate a Huniazilor.

Fiind amplasata pe raul Mures, deci in nordul Banatului, Lipova a fost permanent disputata de habsbrugi si de otomani. intre 1552 – 1595 si 1613 – 1718, a fost stapanita de turci (cu intreruperi). in urma semnarii Pacii de la Passarowitz in 1718, orasul a revenit definitiv in mana habsburglor. Totusi Lipova este una dintre putinele localitati stapanite de turci in care s-au mai pastrat urme ale acestora, Bazarul turcesc fiind reprezentativ in acest sens.

Atractii Turistice:

– Muzeul Orasenesc Lipova infiintat in 1952 si adapostit in Castelul Misici, construit in secolul al XIX-lea. Alaturi de numeroasele obiecte de arta feudala si de o colectie de carti romanesti vechi, muzeul cuprinde si colectiile de arta ale Eleonorei Costescu si ale lui Vasile Varga.
– Biserica Ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului”, la a carei ridicare a contribuit, potrivit traditiei, si domnul tarii Romanesti, Basarab I
– La Ruga, monument de piatra si marmura ridicat in anul 1933. Aminteste de miscarile populare din anul 1744, indreptate impotriva unirii cu Roma si impotriva stapanirii habsburgice
– Vechea scoala romaneasca, construita in prima jumatate a secolului al XIX-lea; cuprinde elemente de stil baroc
– Bazarul turcesc dateaza din perioada celei de a doua stapaniri otomane si impresioneaza prin dimensiuni. Fatada cuprinde 8 pilastri cilindrici legati intre ei prin arcade, ce strajuiesc un larg pasaj comercial. Central, constructia este dominata de un frontispiciu triunghiular.
– Statiunea balneo-climaterica Lipova situata la o distanta de 3 km de centrul orasului, pe cursul paraului sistarovat. Baile sunt recomandate pentru afectiuni ale tubului digestiv si afectiuni cardio-vasculare
– Manastirea si biserica de pelerinaj “Maria Radna” a fost ridicata in mai multe etape. inceputurile acestui sfint lacas se leaga de ordinul calugarilor romano-catolici franciscani, care au intemeiat-o in jurul anului 1551. Biserica, inceputa in anul 1756 si finalizata 26 de ani mai tarziu, se remarca prin altarul de marmura de Carrara pe care este asezata icoana Sf.Maria. in spatele acesteia poate fi admirata lucrarea lui I.Roskovics, Buna Vestire.
– Cimitirul Eroilor.
– Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial. Opera comemorativa este amplasata in incinta UM 01191, fiind dezvelita la 7 octombrie 1990. Autorul acesteia este Groza Alionti. Pe un postament din beton, realizat in doua trepte, s-a montat o placa din marmura alba, care are urmatoarea inscriptie: